De multe ori, in momentul luarii deciziei, solutia divortului apare ca o posibila cale de-a pune capat unei situatii dificile, in care cei doi parteneri (sau cel putin cel care propune separarea) sufera, precum si o sansa de-a lua totul de la capat, cu noi sperante – singur sau alaturi de un alt partener. Sunt suficiente de multe cazuri cand, intr-adevar, divortul prezinta mai multe avantaje decat dezavantaje. Insa, dat fiind ca orice schimbare importanta in viata unui om (iar divortul este una majora) implica eforturi de adaptare semnificative, perioada de dupa separare este una dificila.

Daca separarea a fost initiativa ambelor parti (ca o ultima actiune in comun), dificultatile din perioada urmatoare se datoreaza efortului necesar de-a se adapta la un nou fel de trai (singur sau cu altcineva). Dar, in orice relatie exista cel putin cateva lucruri bune (care au tinut cuplul laolalta, si au facut posibila o istorie comuna – mai lunga sau mai scurta); de aceea, orice separare implica o suferinta datorata renuntarii la acele parti apreciate in viata fostului cuplu. Aceste regrete nu apar in prim plan, fiind ascunse de efortul de-a construi urmatoarea etapa, insa pot periclita o noua relatie, atata timp cat cea veche inca mai influenteaza viata de zi cu zi a celui divortat.

Cu atat mai dificile sunt lucrurile in cazul in care intiativa apartine unei singure parti din fostul cuplu, celalalt partener opunandu-se ideii de separare. Daca acesta a fost deplin implicat in viata cuplului de pana atunci, daca pt el viitorul nu poate fi conceput fara fostul partener, tendintele depresive (insotite de o intreaga gama de trairi de abandon, vinovatie, disperare, etc) il pot afecta sever, de multe ori impresia fiind ca ceva a fost smuls din el, i-a fost luat, si ca un pericol iminent il ameninta, fara sa poata face nimic. Deziluzia persoanei fata de fostul partener este cu atat mai dificil de trait si exprimat, cu cat implica o ambivalenta: pe de o parte, nevoia de-a fi cu cel iubit si pretuit atat de mult, iar pe de alta, dezamagirea si dificultatea de-a accepta ca acesta nu mai traieste aceleasi sentimente, ca s-a schimbat, ca cel pe care-l stia „a disparut”. Acest lucru face ca persoana sa evite acuzele la adresa celuilalt; inca are nevoie de el pt a putea spera la o sansa de-a fi din nou impreuna, inca are nevoie sa-l simta ca pe ceva bun, singura solutie ramanand sa se planga pe sine, si sa caute o solutie de-a iesi din criza declansata de separare, uneori acuzandu-se chiar pe sine de esecul fostei relatii sau casnicii.

Separarea – un efort continuu de-a lungul vietii

Suferintele provocate de un divort se regasesc (cu intensitate mai redusa) in orice imprejurare care presupune separarea, iar sensibilitatea fiecaruia difera, in functie de capacitatea sa de a suporta separarea in general. In fapt, acest exercitiu al separarii, are loc inca de la debutul vietii, incepand cu nasterea, apoi intarcarea, intrarea copilului mic la gradinita, apoi la scoala, facultate, etc. Fiecare din aceste imprejurari re-editeaza situatia in care o persoana trebuie sa se desprinda de cei apropiati, si reprezinta o alta ocazie de-a face fata mai bine, de-a fi mai pregatit pt acest efort. Cei care sunt mai dependenti de cei de langa ei, care suporta mai greu schimbarea in general, sunt cei care vor suferi mai mult, si care, de multe ori, au nevoie de sprijin pt a trece prin asemenea incercari.

Situatia in care cuplul divortat are si copii, este una ce merita o discutie separata, date fiind multiplele implicatii si complicatii ce rezulta in urma separarii.

Dat fiind ca viitorul nu este posibil atata timp cat traim in trecut, conditia de-a depasi criza declansata de o separare este sa acceptam ca lucrurile bune care am vrea sa revina tin de trecut, si ca – la fel ca orice lucru bun sau rau din viata noastra – sunt ale noastre si nu ni le va lua nimeni, dar ca viitorul presupune altceva, de preferat o noua sansa, si alte lucruri bune. In masura in care cel in cauza traieste impresia ca pt el nu mai exista nici o speranta si nici un viitor, este de datoria sa sa-si mai acorde o sansa apelad la cei din jur pt a depasi dificultatile.